Epilepsia este o afecțiune a sistemului nervos central (neurologica), in care activitatea creierului devine anormala, producând crize ori perioade mai scurte sau mai lungi de comportament ieșit din comun, câteodată chiar cu pierderea cunoștinței. Orice persoana, de orice sex si de orice vârsta poate dezvolta aceasta boala, indiferent de istoricul medical propriu sau al familiei din care provine.
Simptomele unei crize pot fi foarte variate – unii pacienți rămân pur si simplu cu privirea in gol pentru câteva secunde, pe când alții, se confrunta cu convulsii ale mâinilor si picioarelor sau a intregului corp. O singura criza de acest gen, nu este neapărat alarmanta, începând cu a doua criza neprovocata, pacienții trebuie sa consulte părerea unui specialist in vederea diagnosticării.
Aceste crize pot fi ținute sub tratament medicamentos sau chirurgical, in unele, cazuri pacienții având nevoie de susținere medicamentoasa pe tot parcursul vieții, in altele crizele dispărând complet după o anumita perioada de tratament.
SIMPTOME – pentru ca epilepsia este cauzata de activitatea anormala a creierului, crizele pot afecta orice proces coordonat de acesta, astfel ca, in timpul unei crize de epilepsie, pot apărea: confuzia temporara, pierderea conștiinței, privirea pierduta/țintuită, mișcări incontrolabile ale mâinilor si/sau picioarelor, simptome psihice precum frica, anxietate, deja vu. Simptomele pot varia in funcție de tipul crizei. In cele mai multe cazuri, o persoana diagnosticata cu epilepsie, tinde sa aibă același tip de criza de fiecare data, astfel ca simptomele vor fi identice sau similare de la episod la episod.
Criza focala – aceasta apare atunci când criza este inițiată de activitatea anormala a unei singure regiuni din creier si este împărțită in 2 categorii: cu sau fără pierderea cunoștinței. In ambele cazuri, in timpul unei crize, simțurile pacientului pot suferi modificări in ceea ce privește gustul, auzul, simțul etc. Pacientul experimentează furnicături in membrele corpului, amorțeală si amețeală. In anumite cazuri, pacientul poate manifesta mișcări repetitive precum mersul in cerc, gesturi cu mana sau piciorul repetate non-stop pe tot parcursul unei crize.
Criza generala – sunt crizele care implica activitatea modificată la nivelul întregului creier si se împart in 6 categorii, după cum urmează: crizele de absenta – acestea se pot identifica foarte greu, deoarece constau in faptul ca pacientul clipește foarte des sau își mișca buzele in mod mecanic. Acest tip de criza apare de obicei in rândul copiilor si poate provoca ușoare pierderi de cunoștința. Crizele tonice – sunt crizele care afectează mușchii si ii pot face sa se blocheze, si vizează de obicei mușchii spatelui, brațelor sau picioarelor, adeseori pacientul cazând la pământ. De-a lungul cercetărilor, au mai fost descoperite crizele care afectează gatul, fata si brațele, crizele care afectează doar brațele si mâinile, sau crizele combinate , si cele mai grave, care afectează brusc memoria, provoacă înțepenirea corpului si intrarea in convulsii, însoțite uneori de pierderea controlului asupra vezicii sau mușcarea limbii.
Cauze si factori de risc: factorul genetic (anumite gene moștenite pot favoriza apariția epilepsiei, însă specialiștii nu leagă dezvoltarea bolii exclusiv de factorul genetic). Lovituri la cap apărute in urma unui accident de mașină sau de alta natura. Apariția unor tumori cerebrale sau altor boli ale creierului. Accidentul vascular cerebral este principal cauza a apariției epilepsiei in rândul pacienților mai mari de 35 de ani. Bolile infecțioase precum meningita pot cauza apariția epilepsiei. Afecțiunile prenatale care pot cauza epilepsie – înainte de naștere, bebelușii sunt foarte sensibili la afecțiuni ce vizează creierul, cauzate de mai mulți factori, printre care amintim: infecții in organismul mamei, alimentație precara sau deficienta de oxigen. In anumite situații, apariția epilepsiei a fost legata de anumite tulburări comportamentale cum ar fi autismul sau neurofibromatoza.
Pentru diagnosticare se realizează, in general, un set complet de analize si investigații de tip electroencefalograme, rezonante magnetice si/sau tomografii computerizate. După diagnosticare, in funcție de intensitatea si stadiul bolii, se eliberează planul de tratament si/sau recomandarea pentru intervenția chirurgicala.
Pentru oricare din simptomele de mai sus care apar mai mult de o data in viața dumneavoastră sau a cuiva drag, mergeți la medicul specialist pentru a elimina orice îndoială.
Lasă un răspuns